Like?:)

vineri, 29 martie 2013

Surse de inspiraţie pentru bricolatori


Cum azi e vineri (şi-o să am o zi mai lungă decât două joie la un loc) şi până duminică nu va fi prea cald, să medităm aşadar:

Reciclare. PET-uri

Alte idei

Cum să faci...
Grătar cu perie și dispozitive de curăţare încălțăminte: http://www.birdsandblooms.com/Backyard-Projects/Small-Garden-Projects/Boot-Scraper

Ultima zăpadă, ştiu eu









Martie-nzăpezit








joi, 28 martie 2013

Pe scurt, depre ultima vreme


Martie e pe final, primăvara a dat again eroare de instalare 404, iar ultima ninsoare mi s-a părut ca o promoție: la trei luni de iarnă primești una gratis. Sau doi într-unul ca-cafeaua: și iarnă, și primăvară în același timp. (Aseară stăteam cu fața către cer, cu ochii închiși, bucurându-mă de cât de frumos ningea; cu toate astea, am meditat bine și am hotărât să nu-l aștept acum pe Moș Crăciun.) Vremea e neprielnică muncii pe-afară, de curăţenie generală în casă nici nu poate fi vorba cât încă facem focurile zilnic, aşa că timpul trece în ritmul domol al iernii, doar planuri, de plantare în special, o carte, un film, o vizită.
La capitolul nu faceţi ca ei, am uitat să pun la loc apărătoarea pătrunjelului (a rezistat săracul eroic verde întreaga iarnă - acum, cum i-o fi scris), am strâns+spălat protecţiile contra frigului de la uşi, am dus la loc lopata de zăpadă, plus c-am pus şi mânuşile bine, ceea ce, după cum se pare, nu trebuie executat până la începutul lui aprilie. M-am felicitat însă singură c-am mulcit plantele nou puse şi că salata şi ridichiile au fost acoperite cu folie - au mai multe şanse aşa –, chiar dacă nu mai aşteptam încă o tură de iarnă.
Găinile scot nişte sunete stranii de parcă şi-ar drege vocile, pisicile iarăşi dorm nonstop, câinii mari cer o nouă cură de antireumatice, iar Hades, când nu prinde șobolani, nu doarme sau nu mănâncă, are un nou hobby: sapă cu elan, cred că vrea să dea de petrol, pe lângă cimentul stâlpilor de la gard.
Duminică trecem la ora de vară, iar o să fiu dimineaţa roboţel vreo lună, dar de astă dată nu mă voi mai simţi vinovată: s-a dovedit că sculatul cu noaptea-n cap nu-i nici pe departe benefic.
Dar cafeaua de dimineaţă e!

Când în martie ninge





miercuri, 27 martie 2013

Reciclare. Sticle goale de vin


Case, pereți - 

De ce nu țin ora pământului


Pentru că încerc mereu să reduc amprenta ecologică a casei, a noastră; colectăm selectiv, reciclăm, încercăm să nu irosim (pentru că încă nu pot spune că economisim).
Cum am redus consumul la energie electrică?
* înlocuit monitorul crt cu unul led
* scos din priză electrocasnicele când nu sunt folosite (în special antena parabolică, ups-ul şi cuptorul cu microunde)
* înlocuit treptat becurile cu incandescenţă cu becuri economice şi pus multe corpuri de iluminat cu becuri mai mici în loc de unul singur cu multe becuri
* schimbat pompa pe 1100 de la hidrofor cu una submersibilă de 500, cu cam aceeaşi eficienţă
* drăgălit hidroforul cu pompa de la bicicletă, să aibă el acolo o presiune optimă, ceva cu membrană, depresurizare şi 1,5 pe presostat
* maşina de spălat folosită la capacitate, nu trei lulele la un program de spălare lung
* folosind în cursul săptămânii mătura electrică în locul aspiratorului
* utilizând priza cronostat la boiler sau calorifer
* aproape eliminat călcatul rufelor (lenjeriile sunt din tricot de bumac, frotir etc.)
Şi am scăzut la 4 KW pe zi. 2 persoane, 3 mâţe nebune fane microunde, 4 camere, electronicele uzuale ale oraşului plus cele specifice satului, terasă, acareturi, chioşc, curte. Pentru vară estimez un consum de maximum 8 zilnic, cu musafiri şi irigaţii.
Nu țin ora pământului; să închizi lumina o oră pe an, timp în care stai la calculator/televizor, nu însemnă că-ți pasă, ci doar că încerci să fii trendy.

marți, 26 martie 2013

Efectul motanului negru asupra aleii din scoarţă de copac





Primăvară albă


A-nceput de ieri să cadă câte-un fulg; acum n-a stat...
Pe la 18,30 a început să ningă; domol, aşezat, mărunt, imediat după ce vântul s-a domolit. S-a oprit un strop, au fost câteva rafale, iar s-a pornit. Pe la 10 seara era o măzăriche rotită, învăluitoare, ostilă.
De dimineaţă – 7-10 cm de zăpadă depusă, temperatura uşor negativă, cer fumuriu, ochi proptiţi în gri lăptos; apa câinilor a îngheţat, tot verdele ascendent e acoperit, doar iasomia de iarnă ce se distrează-n galben pe fond alb. Casele din sat au cușme luminoase și pe coșurile lor ies vălătuci de fum ca-n felicitările de sărbători de altădată.
Drumul național 73 – virgin, nici plug n-a trecut, nici nisip nu s-a împrăștiat. Mergem cu 30 km/h, pe mijloc, la distanță de orice altă mașină, oricum sunt mult mai puține ca de obicei. În Pitești, la fel; autorităţile au fost luate prin surprindere iar că a venit iarna. La intersecţia de lângă casa albă, milimetric n-am participat activ la o tamponare; maşina noastră n-a vrut să vireze dreapta ascendent, celalată n-a vrut să se oprească din motiv de pantă-patinoar. Ambele maşini erau roşii şi cred că nu s-au ciocnit pentru că încă n-a venit Paştele.
Suntem în postul mare; uitându-mă pe geam, cred că-i postul Crăciunului. Crăciun în martie.  

luni, 25 martie 2013

Vegetal









De Bunavestire


După un week-end în care n-am putut face mare lucru din motiv de primăvară iernatică, e timpul să ne odihnim astăzi și eventual să ne mai documentăm pe net; mai o sursă de inspirație, mai o informație valoroasă – oare când se face țuica de mere și care-s semnele că e momentul optim? -, mai un episod nou din Grey sau Grimm.
Ce-am făcut în ultimele două zile? În afară de activități constante de întreținere, musafiri, ceva de lucru (eu), a reuşit domnul meu să masacreze cu drujba niște buturugi noduroase (operaţiune care i-a luat un car de vreme, dar a eliberat o parte a curţii ce arăta minunat de vraişte), timp în care eu am pudrat pomii la rădăcină cu cenușă, am plantat muștar și bob şi am repus în funcțiune bucătăria de vară - mai puțin alimentarea cu apă, așteptăm să se mai încălzească vremea.
În echipă, am demarat des-păienjenirea de primăvară la acareturi plus ordinea aferentă, am aranjat pe căprării/în cutii de carton material pentru proiectatul strat înălțat – rumeguș, cenușă, lemn putred, vegetale cam uscate -, am eliberat locul dedicat fiarelor vechi (din curte) pe care vrem să le mutăm într-un colț al grădinii şi am luat pulsul prin sat în privinţa a ce și când s-a plantat – n-aș zice că suntem în urmă, lucru care mă cam bucură.
Săptămâna trecută am mai mişcat câte ceva pe moşie, chiar dacă în principiu a fost frig, umed, cu vânt înțepător: pomii au fost tratați cu considerație și ulei horticol, zmeurei i s-a făcut coafura de primăvară, lucerna e greblată toată (grebla de fân mi-a amenajat o mândră bășică – mânușile n-au fost de-ajuns - care s-a spart cu elan și mi-a oferit prilejul de a-mi aminti sonor cuvinte ce nu există nici în vocabularul meu activ, nici DEX). Ne-am căpătat de la niște vecini cu o tufă de pelin – cică alb, vedem noi – și cu o floare albastră care ni s-a spus că se deschide doar seara, de prin aprilie până în toamnă, și cu vreo două sacoșe de pet-uri de 2,5 pentru DIY-ul domnului meu.
Prin casă au început modificările de primăvară – ceva rocadă la hainele de curte, strâns şi spălat protecţiile de la uşi din iarnă -, prin grădină au apărut zbenghiuri din usuroiul pus la începutul lunii, forsiția are mugurași, ciulinii albaștri sunt hărnicuți, gardul viu e plin de frunzulițe, iasomia e galbenă. Trandafirii nu au suferit daune majore în iarnă și frunzele lor cresc din roșu în verde, plantele perene de la plant-shop par să fi scăpat cu bine, căpșunii mă enerveză rău, am descoperit niște pământ negru, untos, lângă lăzile de compostare şi am primit de la Armeria rubarbă și încă ceva, nu ştiu ce (a spus că e surpriză, o să-mi zică ea ce-i), pe care le-am plantat pe lângă gard, în plin soare.
Cucul încă nu cântă, pupăza nici atât, dar TEI recidivează cu o a patra carte. Multe înainte!

vineri, 22 martie 2013

Apartenență, identitate, sens

Dacă nu știați...

Reciclare - idei amestecate și alte idei pentru hărnicuți


Dacă progonza meteo tot ne pune pe start de week-end să ne pregătim de Crăciun, să ne bucurăm așadar de documentări responsabile:


DiY după gust, chef și îndemânare:


Hamac:

La final, o recomandare: http://www.piatrasilemn.ro/about.php

Muşchi vs. creier; sau invers

Prin piaţa roşie, tăind diagonal drumul, trei adolescenţi cu gecile descheiate şi cămăşi bleu merg grăbit. Un băiat slab şi înalt, adus de umeri, cu mâinile în buzunare, un altul – mic şi rotofei, care loveşte agale o minge de baschet - şi între ei o fată; frumuşică, blondie, subţirică, delicată, cu pletele în vânt.
Băiatul înalt mătură cu privirea pe jos şi face paşi uriaşi, rotofeiul simulează pase-n joc de glezne, fata face paşi mulţi, mici şi deşi ca să păstreze ritmul băieţilor şi îi tot povesteşte băiatului înalt despre ce bine e să mergi la sală, faci muşchi, arăţi altfel şi în plus e şi sănătos. Gesticulează larg, îl atinge pe braţe, pe piept, pledează convinsă:
- Măi omule, şi te şi îngraşi. Un chil de muşchi e mai greu ca un kil de grăsime!
Rotofeiul întrerupe, pentru mai puţin de-o secundă, bătutul mingii:
- Un chil de şuncă de-a ta e egal cu un chil de plumb, blondo!
- Ce-ai mă, cum să fie, ce, io-s grasă?
- Un chil e un chil şi gata, tu vorbeşti acolo de volum, deşteapta lu' profa de fizică!
Băieţii pornesc în râs sincron, rotofeiul se avântă în pas săltat cu mingea lui, se întoarce şi îi trimite o pasă lunganului pe traiectoria capului fetei. Ea face un pas în spate, îşi pune pe chip un zâmbet de seninătatea creierului spălat dogmatic, încearcă să prindă mingea, dar o ratează. Lunganul aleargă, o prinde şi pleacă toţi trei către liceu.

joi, 21 martie 2013

De ce cumpăr eu alimente din vecini, de la piaţă, de la magazinele din sat


Pentru că...
...perioada între recoltare şi ajunsul pe masa mea e mai mică, deci produsele sunt mai proaspete
...transportul nu costă sau suma e redusă şi implicit impactul asupra mediului este scăzut
...cheluielile pentru depozitarea produselor sunt mai mici sau deloc
...o cotă parte din banii mei va ajunge – cel puţin la nivel toretic – în drumuri şi iluminat public pe uliţă, pe drumul către serviciu, la alimentarea cu apă şi canalizare, vor fi investiţi în zonele de care mă bucur şi eu
...asigur o bucăţică de loc de muncă pentru un om care locuieşte lângă mine (cumpăr muştar, produse de carmangerie şi lactate, vopsea şi pâine produse la făbricuţele din comună).
Da, ştiu, e patriotism local. Şi nu-i peiorativ.

Tihnă


miercuri, 20 martie 2013

Succint


* încă n-am desfăcut şi tăiat trandafirii, aştept să vină aprilie
* au apărut frunzele toporașilor mov
* pisicile au început să aducă iarăşi căpuşe, însă nu-s soi bun, ci doar nişte tentative
* la capitolul ouă avem supraproducţie şi deja dăruim
* răsfăţăm constant doamnele găini cu păpădii, iarbă şi alte chestii verzi cu rădăcini cu tot
* am văzut la un magazin specializat ouă pentru cuibare; sunt dintr-un plastic dur și-s o bună lecție pentru găinile amatoare de mâncat ouă
* am reuşit să strângem sticle de vin colorate ca să le facem borduri de ronduri – am înţeles că stăvilesc pirul, vedem noi -, şi peturi de 2,5 de o anumită formă pentru un încălzitor solar – domnul meu a spus că-i trebuie vreo 80
* semn clar de primăvară e şi că în week-end am mai puţini cititori, oamenii au început să iasă în grădini.

Lemn



marți, 19 martie 2013

Curățenia de primăvară, terapie cu însănătoșire grabnică


Cum dă colțul ierbii e vremea pentru curățenia de primăvară, așa că a venit timpul să-mi fac curat în poșetuță; că poșetuța e rucsac din cordură nu se pune, important e ce-am găsit eu pe-acolo.
Cutter, șurubelniță cap cruce, cititor de carduri plus un card de 1G, agendă, notes, marker permanent, 2 pixuri – unul negru, unul albastru -, gumă de mestecat, pastile, strugurel, brichetă, tabacheră metalică goală, batiste de hârtie, pilă de unghii cu cap rotund utilă și ca șurubelniță, altă brichetă, 3 memory stickuri, două tocuri de ochelari mobilate, lanternă, ruletă cu nivelă, lupă tipografică, portmoneu, portbancnot, sacoșă din fâș, hârtii într-un zipbag, hârtii libere, postituri.
Şi eu care credeam că umărul mă doare de la vreun început de reumatism.

Aproape staționar




luni, 18 martie 2013

Realizări, constatări, observaţii

Cum a fost ultimul sfârşit de săptămână înaintea echinocţiului şi, bonus, luna în creştere, ne făcuserăm planuri măreţe pentru grădină, cu pregătit straturi şi plantat ceapă şi usturoi, cu pus salată, ridichi şi alte minuni; n-a fost să fie, pământul e ud şi se face mingiuţe când vrei să-l mărunţeşti. A apucat domnul meu să întoarcă cu furca oareşce suprafaţă sâmbătă dimineaţa, că-n rest: frig vânt ploaie şi 3 cm de zăpadă duminică la prima oră. Am apucat să punem – mai mult eu, că domnul meu doar asistă – creson şi coriandru ca barieră antiţânţari, apoi două bucăţi cu salată verde şi roşie, ridichi albe lungi şi ridichi roşii grăsunele, mărar, crăiţe şi gălbenele – toate într-o sublimă devălmăşie, că monocultura nu-i specifică naturii.
Spre diferenţă de alţi ani, acum n-am mai săpat deloc, doar am răvăşit pământul cu furca, am lăsat poteci mai generoase pe care nu le-am atacat în niciun fel - bălăriile au şi ele rostul lor, aşa că le-am lăsat lor aceste spaţii. (Constatare empirică – în astă primăvară, ceapa, usturoiul, prazul, morcovii, ţelina şi păstârnacul ratate la scos au crescut fain şi ne-au asigurat pe masă verde timpuriu din producţia personală.)
În restul vremii - îndeletniciri casnice se sfârşit de săptămână, curăţenie în maşină, strâns sălciile tăiate, continuat operaţiunile greblat şi strâns diverse chestii răsărite pe moșie după topirea zăpezii, curăţat responsabil boilerul pe lemne şi coşul aferent (şi, implicit, deparazitatul ulterior al băii), comis număr nou la poartă, eliberat locul de somn al câinilor (urmează să facem și ordine acolo, într-o zi).
Am făcut și câteva ture de inspecție vigilentă în urmă cărora am constatat că:
- timijanul, pătrunjelul și ţelina de frunze sunt verzi și cresc frumos
- leuşteanul a apărut timid în zbenghiuri roşcate, la fel şi nişte bujori puşi anul trecut de care uitasem
- bradul mutat a crescut considerabil în iarnă
- evoluează vertical scaieţii vineţi, stufurile de miozot, vinca bicoloră, liliacul şi bobocii rodonelului
- Hepatica transsilvanica (din perenele de la plant-shop de astă toamnă) are doi boboci bleu-mov, o primulă a înflorit în albastru electric şi brânduşele şatirate alb-mov încep să se deschidă
- compostul nostru e minunat, fie sub formă de chestii uscate-hârtie, fie de hârtie udă atunci când plouă.
Şi-am mai pus de o tură de răsaduri – vinete, regina nopţii, busuioc verde şi mov, tutun, castraveţi.

vineri, 15 martie 2013

Roşu galben verde







 





Raport săptămânal despre primăvară


Pas cu pas, zi de zi se insinuează mai ferm; dacă am ratat la apus să trag tura rituală, de dimineață deja înregistrez evoluții vizibile la vegetale: se avântă vertical în verde – brândușe lalele narcise zambile muscari timijan măcriș mentă pătrunjel țelină -, și-n roșu-movuliu – bujorii, trandafirii, leușteanul și-o plantă de la plant-shop. Floarea de colț are frunzuțe noi, forsiția și liliacul alb au mugurii plesniți, cei mov se pregătesc, iasomia de vară începe timid și ea.
În grădină, staționar pentru moment, că-i prea ud pământul ca să ne ocupăm de el.
Am plantat semințe de roșii și ardei în caserole, am cumpărat arpagic și usturoi (fiecare de două feluri) de la olteanul prietenul meu, la consilierea lui, am făcut programări cu ce mai plantez în recipientele deja amenajate cu pământ.
Domnul meu cocheteză cu ideea unor straturi înălţate şi caută soluţii tehnice cu ce are prin curte, eu desfășor pe apucate operațiunea curățenie de primăvară în curte și grădină, mai măturat pe ici, mai greblat pe colo – cum ar fi lucerna, din care am greblat cu elan și grebla de scarificare până am dat-o în febră musculară, pentru că nu mi-a dat prin cap să folosesc grebla de fân.
Am reușit să scapăm de gunoaiele crescute prin curte peste iarnă (oare de unde vin ele, gunoaiele, când vin? că de dus știu unde se duc când se duc), iar anul acesta am hotărât să nu mai curățăm în larg liziera și zonele limitrofe nouă; cei care merg la casa în construcție a noilor vecini aruncă generoși pahare de cafea, doze de energizant, peturi, ambalaje de napolitane și chipsuri, golesc în drum scrumierele de la mașini. Vom strânge doar pe lângă gard și în zona de drum din fața porților, asta pentru wa-ul nostru, că oricum nu sper ca ei să vadă diferențe; și-i dau dreptate lui nea Costică, avea toate motivele să se teamă că niște orășeni mutați în zonă vor murdări pământul, vor desconsidera natura.
Și dacă tot a plouat, am ascultat Ploaie în luna lui martie. Cu Alifantis, că Paula Seling nu-mi place.

joi, 14 martie 2013

Happy


Pentru că-i primăvară; chiar dacă afară vremea e îmbufnată, pentru mine-i o promisiune a verdelui ce va să fie.

Pentru că de mâine mă voi trezi cu o jumătate de oră mai târziu.

Pentru că am primit multe semințe (de la Victoria, Green, Adina, Nelu Crăciun, Dan), dintre care pe unele le-am pus ieri în pământ cu scopul de a le face răsaduri, evident după rețetă proprie, minimalistă. Și-o să mai pun și azi.

Pentru că luna asta am primit o minune de mărțișor asortat cu felicitare hand made de la Ina, o pâine, oameni buni, o pâine minunată cu semințe și gust incredibil de la Iulian (mi-a sosit avizul acasă, nu mă anunțase anterior, nu știam ce intenții are) și de la Adina din Vâlcea: muștar și bob, că a văzut ea pe blog că îmi doresc (și m-am trezit surpinsă cu plicul azi la birou).

Pentru că toată ziua am ascultat + cântat I feel pretty.

Sunt happy și mă bucur să fiu așa.


„Fie ca hrana să-ţi fie medicament şi medicamentul hrană”

"Trăim timpuri absolut memorabile: avem cel mai înalt nivel de trai din istorie, locuim în una dintre cele mai importante zone economice ale lumii, dar avem o hrana mai puţin hrănitoare decât oricând in istoria umanităţii."

"cu cât materialul semincer ( seminţele pe care obişnuia bunica să le păstreze de la un an la altul ) folosit este mai „performant”, cu atât scad şansele să avem parte de un produs gustos şi nutritiv. Acest fenomen, numit de „diluţie genetică”, combinat cu diluţia dată de cantităţile foarte mari produse pe aceeaşi suprafaţă, sunt cele care ne dau bătăi de cap astăzi."

De aici.

Şi:
"E magic paté-ul care n-are ficat! Dar legumele? Munţii ăia de verde intens şi roşu aprins n-are treabă cu hrana, ci cu banul! Toate au cap compas consumatorul român, ăla sărac, foarte sărac, care caută cu disperare otravă ieftină. Cantitatea de pesticide garantează ieftinăciunea de la angrosist."

De aici.

miercuri, 13 martie 2013

Despre hrana naturală și țăranul de rit nou


Cumperi legume de pe piață cu gândul că-s crescute natural. Că țăranul aduce ceea ce mănâncă el, legume de-ale noastre, că îngrășământul e de la vacă sau cal și nu-s stropite cu chimicale. Cumperi cu speranța că vei mânca un pic mai puțin prost. Tu, copiii tăi.
Am încercat să găsesc semințe autohtone prin sat; mi-a dat nea Costică roșii prunișoare (sau țâța vaci, seamănă cu Roma) și mi-a promis că după ce «mă-nvăț» îmi dă inimă de bou și încă unele cărora el le spune pepenași, mari și care se rup în felii, iar domnul colonel mi-a dat patlagele – roșii cu diametru cam de 3 cm, cu coaja fermă, semințe multe, miez verzuliu; foarte gustoase, dar lipsite de spor la bulion.
Țăranii din zona noastră au, mulți, solarii; pentru ele, își produc singuri răsadurile. Din semințe cumpărate. Ce? Precos, ACE nu'ș cât, Marmande, Rio Grande. Pentru cultura în câmp, cumpără răsaduri din piața. Ce? Ce nimeresc, că oricum nu au de unde să știe ce-s. Roșiile le iau după catifelarea frunzelor și culoarea verde cât mai deschisă a lor, să nu fie paltagele sau stârpituri. Stârpiturile sunt cherry-urile.
Și le stropiți? Nuuu, doar cu piatră vânătă. Și dacă se mănează? A, păi are fi-mea/bărbatu' niște prafuri. Dacă ceri nume, afli de Dithane, Topsin, Calypso, Decis, Bravo, Folpan - ăsta se stropește pe pământ. Dar ceaiuri de urzică, de coada calului, de tătăneasă folosiți la plante? A, nu, maica mare știu că făcea de-ăstea. Cu erbicide dați? Nu, Doamne ferește! Numai când trecem de la căpșuni la varză, atunci dă omu' cu ceva. Sau de la porumb la roșii. Sau. Și ca să se coacă mai repede roșiile? Dă omu' cu ceva, da' numa' la alea pentru piață. Și îngrășăminte chimice? A, nu, bălegar. Dar la rădăcina plantelor puneți paie, rumeguș, ceva, să nu rămână pământul dezgolit? Cum nu, punem paie la căpșuni, să nu se murdărească! Și la roșii? Nuuu, roșiile le săpăm să nu rămână neam de buruiană.
Din discuții, cultura se face astfel: arat/săpat la cazma în toamnă, pus bălegar proaspăt (an de an), în primăvară marunțit cu sapa și plantat monoculturi. De cum apar plantele, stropit preventiv cu ce prafuri ai mai bune prin casă, așa, mai mult, să fie, pe principiul până nu rămâne n-ajunge; uneori, cantități triple față de doza recomandată. Și luptat cu bălăriile; cu sapa; la greu; săptămânal; poate chiar zilnic. Din când în când, și udat; dar, cel mai des, ridicat ochii spre cer și înălțat o rugăciune pentru ploaie. Rotația culturilor o fac la 3-5 ani, când «se pierde» trifoiul semănat (sau lucerna). Înainte se erbicidează temeinic.
Pomii sunt și ei stropiți metodic – zona are tradiție în livezi -, dar de cea mai mare atenție beneficiază prunii buni de dulceață – sunt cei mai rentabili.
Pun clocitori cu ouă de găini autohtone – ei le spun găini de ouă -, pentru că cloca mănâncă prea mult, face mizerie multă, mai bine să facă ea ouă și cumpără pui de carne de-o zi. Pe toți îi cresc cu concentrate și le pun antibiotic în apa de băut să nu se îmbolnăvească, așa, până se mai ostoiește vipia (adică pe final de august, când puii sunt scoși în martie). Apoi îi trec pe grâu și porumb.
Culeg roșiile a doua zi după ce le-au stropit și le dau copiilor la oraș, pentru nepoți. Trimit ouă, pui, găini, să mănânce ăia micii ca lumea, mere și prune, să aivă vitamine. Iar când nepoții le vin în vizită, le cumpără de la magazinul din colț banane și portocale, cipsuri și croasante, iaurt cu fructe și brânză topită.
Cumperi legume, fructe, carne, ouă, lapte de la țărani cu gândul că te hrănești natural. Dacă este țăran de rit nou, da, altfel... Vă țin pumnii, Iuliana și Lucian!

marți, 12 martie 2013

Mai-nimic la început de primăvară

A fost un week-end plin şi complicat care a trecut prea repede, cu drumuri şi musafiri peste noapte, socializări şi copil acasă, aşa că n-am prea avut vreme de altceva. Printre picături am reuşit să completăm cu pământ jardinierele industriale, să pregătim amestecul pentru răsaduri şi să strângem la un loc recipientele dedicate ăstui scop; am măturat o parte din curte – iar cele vreo patru ploi-duş care au urmat au făcut ca troscotul să se iţească ferm vertical în verde crud -, am prelungit aleea cu scoarţă de salcâm până mi s-a terminat materia primă (cu ajutorul neprecupeţit al mâţelor care-şi încearcă ghearele cu elan şi-mi deranjează mie frumuseţe de puzzle).
Domnul meu continuă să tundă sălcii (şi le lasă la locul faptei), trunchiurile mai groase le face felii pe care le aşezăm în jurul trandafirilor, eu strâng de prin curte pietre plate şi le pun pe poteca spre curtea păsărilor și amândoi lucrăm în echipă la aproximativ amenajarea drumului plin de gropi primăvăratice și șanțuri duioase (spre nord, tot în marginea pădurii, crește o casă maaare la care tot vin camioane încărcate cu diverse și ne asigură bonus, pe lângă gaze de eșapament și zgomot, niște mândre tranșee cărora Loganul nu prea vrea să le facă față).
Că tot am vorbit de drum, după refacerea din decembrie a DN 73-ului (care între timp a făcut oareșce gropițe), podul peste Argeş a intrat și el în reparaţii pentru vreo 4 luni, iar traficul s-a gâtuit; drumul spre casă nu mai durează 15 minute, ci 25-55, iar unica şansă de ocolire (prin Bascov, E 81 spre Budeasa, trecut baraj, Budeasa, ieşit în DN 73) implică aproape dublarea numărului de km. Deci până în vară, răbdare, tutun și cota de benzină crescută.
Prin grădină se văd clar semne de primăvară; primula galbenă se umple de flori, zambile lalele muscari evoluează vertical vizibil de la zi la zi, narcisele galbene ciufulite au boboci cu toate că abia au apărut, a înflorit iasomia nudifloră şi toţi trandafirii au zbenghiuri roşcate. Aerul şi-a schimbat mirosul şi pare mai tare, rufele se usucă singurele pe culmea din curte când nu plouă, ușile încep să cam stea deschise şi mai nou au apărut ceva insecte necunoscute, plus fluturi și albine. Păsăretul e gureș de nu-ți auzi nici gândurile, prin sat cântă tractoare, se taie și se stropesc pomi, ard focuri de purificare vegetală, drumul se umple de copii, cărucioare, role, biciclete, mingi şi căţei de talie pisicească.
La fiecare început de lună mă uit pe textele scrise pe blog acum un an-doi; pe de-o parte, văd diferențe (de vreme, de pricepere grădinărească), pe de-alta, aflu ce trebuie făcut în curând: plantate ceapă, usturoi, salată, ridichi, morcovi, dar de miercuri încolo, să fie luna în creştere.
Ziua s-a mărit, când sosim acasă avem vreme să facem mult mai multe, iar când plecăm la serviciu nu mai e întuneric: linia orizontului e dungată în rogvaiv cu accent pe roşu-răsărit, în ton cu maşina noastră.  

luni, 11 martie 2013

Maşa vs blog/fb



Ce se-aude şi, mai ales, de unde?

Aha, mâţă neagră la concurenţă pe blog.
Miaună! Dar unde e? O fi pe jos...

Hm! A plecat! Dar dacă o fi pe sus...

Pe la bulina roşie...

Mor de somn, mai stau un pic pe facebook; dacă vine iar mâţa aia mieunătoare pe ecran?

:-D