Like?:)

luni, 8 februarie 2016

Avem pământ, ce facem cu el? X

Concluzii parţial colore

În condiţiile în care suntem două persoane cu joburi, cultivăm fără ajutoare cam 250 mp cu legume, plante aromatice şi arbuşti, 60 de cuiburi de roşii, 30 de ardei... Avem vreo 10 meri, 2 vişini, 20 şi de pruni, 3 peri şi 3 cireşi mici, trandafiri de dulceață şi cam 10 ml de zmeură; grădina ne asigură necesarul de ceapă, usturoi, ierburi aromate, morcovi, plante medicinale, oareşce pungi la congelator cu fasole verde, spanac, lobodă, păstârnac, cam 70 de borcane cu diverse în beci şi urme fine de ţuică (cei 12 m de boltă de vie ne asigură doar mustul, că nu ajunge vin.).
Animalele din dotare sunt doi câini (în primăvară vor fi iarăși trei), patru pisici şi cam 20 de găini – rar cumpărăm ouă, în perioadele lor de pauză, în restul timpului avem supraproducţie. Câinii și pisicile ne dau doar de lucru.
Când îţi reancorezi picioarele în brazdă, începi să funcţionezi pe ritm răsărit-apus; vrei somn de după-amiază, mâinile îţi devin unelte, priorităţile ajung cu susu-n jos, se schimbă mirosurile şi gustul aerului, ochii îţi devin mai ageri – vezi insecte, floricele, amănunte pe care altă dată nu le observai.
Redescoperi plăcerea de a sta în ploaie, nu ţi se mai pare apocalipsă iarna cu zăpezi generoase, te bucuri de caniculă stând la umbră, vezi cerul, auzi liniştea plină a naturii. Dispar insomniile, uiţi de coşmaruri, descoperi muşchi de care habar n-ai că există până să înceapă să te doară, timpul trece altfel – faci mult mai multe decât la apartament şi, paradoxal, îţi mai rămâne şi timp liber.
Într-un fel, calci veșnicia în picioare și veșnicia e plină de rouă, iar pielea ți se înfioară mirată: cum am putut trăi atâta vreme în oraș?
Sfârşit de capitol.

10 comentarii:

oana a spunea...

Ultima fraza m-a uns la suflet!

Vasile Rosciuc spunea...

Nu stiu de ce dar dupa ce ti-am citit cartea imi vine sa spun "nu conteaza anii din viata ta, ci viata din anii tai". iar gradina te ajuta sa-ti traiesti cu placere anii din viata chiar daca, vorba ta, "iti descoperi muschi noi". Sa aveti o saptamana minunata cu spor si inspiratie in tot ce v-ati propus.

Simona Fusaru spunea...

@Vasile - cartea??? fii mai explicit, ca cum incepe lumea sa-mi ceara cartea :)

cristina spunea...

Ei, da, mi-a prins bine serialul, mi-a amintit ca e bine ca mi-am luat casa pe pamant. Incepusem sa uit ca mi-a fost si bine, mai ales in primul an, cand am gustat din plin din aceste binefaceri. Mai apoi, cand am vazut ca aia nu-mi iese, aia nu creste, aia ma cotropeste, cealalta ma copleseste, am inceput sa ma tot intreb la ce mi-o fi trebuit, dar citindu-te pe tine, mai ales la concluzii, mi-am dat seama ca la casa cu curte exista acel "nu's ce mistic" ce face ca traiul la bloc sa-mi para un trist intermezzo in viata mea.

Vasile Rosciuc spunea...

Daca salveaza, ca mine,fiecare episod care l-ai scris au un minicurs de gradinarit gratuit ce-i greu de inteles. Crezi ca un ebook de gradinarit are mai mult de 10 capitole si mai dai si o palarie de bani, pentru poze sa acceseze arhiva blogului tau ca au ce sa vada.
Toate cele bune.

Simona Fusaru spunea...

@Vasile - mersic frumos, esti un dulce. :)

Simona Fusaru spunea...

@cristina - e coltul tau de rai, cu flori si pisici, max cel negru si pomisori, cu ploaie si apusuri faine...

Anonim spunea...

bine fu' :)...si pacat ca s'o terminat. Mi-e cald in cuvintele tale, si parfumul...dar, simtul de aspru si crud si curat...Traim pe pamant cu toate simturile nostre si-ti multumesc ca le poti cuvanta asa...
Monica

GabiA spunea...

Desi ne provoaca triste amintiri, sloganul "munca te elibereaza" este, cred, unul dintre cele mai mari adevaruri ale vietii, atunci cand iti place ceea ce faci si n-o faci doar din obligatie... Te citesc, dar nu prea am timp de scris, asa ca da-i inainte...

daiana spunea...

Numai tu stii sa spui lucrurilor pe nume atat de simplu si curat. Si te pretuiesc pentru asta. Cu drag , Sis!

4me

stats

:-D